MINTEA STRAMBA

Mintea strâmbă
„În mintea strâmbă şi lucrul drept se strâmbă” – zicerea îi aparţine unui mare duhovnic român, părintele Arsenie Boca.
El voia să spună că, felul în care judecăm realităţile din jurul nostru, nu are, de multe ori, legătură cu realitatea, … ci, cu prejudecata, … – adică, cu acele gânduri născute dintr-un anumit fond sufletesc…
Că e aşa, o arată şi următoarea poveste...
La sfârşitul unei zile, un sătean se aşeză pe banca de lângă poarta curţii sale şi privea cum soarele se ascunde încet, încet după linia orizontului...la apus.
Pe drum trecu un om care se întorcea de la câmp. Acesta gândea în sinea lui, despre cel aşezat pe bancă: „Ce om leneş! Probabil că a stat aşa, fără să facă nimic, toată ziua...”
La puţină vreme, trecu pe drum un altul ... El se gândea: „Ce om desfrânat! Stă aşa la poartă, ca să se uite la fetele care îi trec prin faţa casei”.
Trecu şi un al treilea,... şi acesta, cu gândurile lui: ... „Omul ăsta e de bună seamă un mare muncitor, îşi spunea în sine trecătorul. După ce a trudit toată ziua, ... stă acum şi se odihneşte.”
Voi ce credeţi? Care dintre cei trei avea dreptate? Eu unul nu ştiu, dar bănuiesc că primul era un leneş, al doilea un desfrânat, iar al treilea un sârguincios. Şi asta pentru că, de cele mai multe ori, prejudecăţile îi trădează pe oameni!!!
(primit pe mail)

Namaste! Elena Elena
Buc 12 aprilie 2012

PISTRUI SI RIDURI

...Pistrui și riduri ...
„Ochii sunt oglinda inimii” – ştiţi cu siguranţă proverbul.
Dar v-aţi întrebat, de ce nu se întâmplă întotdeauna,
ca în spatele unor ochi frumoşi să fie şi-o inimă bună?

Răspunsul stă, în adevăratul înţeles al acestui proverb.
Nu prin felul în care arată, ochii trădează lăuntrul omului,
ci prin felul în care văd acei ochi.

Bunica şi nepoata erau la plimbare, într-un parc de distracţii.
Stăteau la o coadă de copii, care aşteptau să fie pictaţi pe faţă.
Ştiţi plăcerea celor mici, de a se vedea cu mustăţi şi coloraţi în fel şi chip,
precum personajele din poveşti sau desene animate.

Un băieţel de la rând, remarcă pe faţa fetiţei mulţimea de pistrui
şi începu să râdă:
"Tu nu mai ai nevoie să stai la coadă, eşti gata pictată".
Fetiţa se întristă până la lacrimi. Bunica îi zise:
„Mie îmi plac pistruii tăi.
- Mie nu-mi plac, răspunse îmbufnată micuţa.
- De ce? Sunt foarte frumoşi. Când eram mică, replică femeia,
mi-am dorit să am şi eu pistrui.”
Faţa fetiţei se lumină! Bunica continuă:
„Spune-mi şi tu, ce e mai frumos, decât să ai pistrui?”
Fetiţa se uită fix la bunica ei şi răspunse prompt:
„Mai frumos? E să ai riduri!”

Oglinda unei inimi bune, sunt ochii care văd în jur frumosul şi binele!
Şi asta, pentru că binele şi frumosul stau în legătură
cu iubirea care se naşte în inimă!!!
(primit pe mail)

Namaste! Elena Elena
Buc 12 aprilie 2012